„Duminica aceea” Pogromul de la Iași 29 iunie 1941

expoziții, Iași, octombrie 2017

 

„Israeliții din Moldova sunt numeroși. Capitala sa Iași s-ar putea numi un oraș israelit. Costumul iudaico-polon, cu tot curiosul său original, după forma sa antică, cum nu-l mai putem vedea nici chiar în orașele cele mari din Polonia și Rusia e de văzut acolo cu îndestulare în toate ulițele și în toate colțurile orașului.” Citatul aparține lui Iuliu Barasch, unul dintre vârfurile intelectualității evreiești moderne și precizarea reflecta realitatea sfârșitului de secol 19. 

Datorită poziționării sale strategice între drumurile care uneau Marea Neagră de Marea Baltică, orașul Iași a fost atractiv pentru comercianți de diverse naționalități, în special evrei, care au început să se stabilească aici încă din secolul 15, fie chemați de stăpânire, fie fugind din calea persecuțiilor, prezența acestora influențând semnificativ geografia acestui spațiu.

În octombrie 2017, Centrul pentru Studiul Istorie Evreilor din România, prin directorul său Adrian Cioflâncă, a fost invitat de către Muzeului Literaturii Române din Iași să organizeze o expoziție, în contextul Festivalului Internațional de Traducere și Interpretare. Echipa de proiect a ales să realizeze două serii de panouri centrate pe un eveniment care a zguduit istoria evreilor din Iași și care a rămas cunoscut în imaginarul colectiv al orașului ca „Duminica aceea”, pogromul din iunie 1941. Panourile au fost expuse la Casa Memorială „Vasile Pogor”.

Prima expoziție, intitulată Iașul evreiesc înainte și după „Duminica aceea”, s-a concentrat pe perioada de dinainte si după momentul 29 iunie 1941. Formată din 21 de panouri, ea ilustra diferite aspecte ale istoriei comunității evreiești din oraș. Munca de documentare a presupus colectarea de informațiile din presă, arhive, fototeci și literatura vremii. În ciuda mărimii și importanței comunității evreiești din Iași, există multe lucruri elementare care nu sunt încă clare cercetării de specialitete și nici publicului larg sau istoricilor.

Cronologic, povestea spusă de panouri debutează cu primele mențiuni ale stabilirii evreilor, fiind urmărită răspândirea acestora în diferite regiuni. Sunt punctate tematici diverse care tratează lumea evreiescă din mai multe unghiuri: viața religioasă (istoria Sinagogii Mari și a celorlalte lăcașuri de cult din oraș, schimbările intervenite în cult), organizarea comunitară, sionismul, valurile de emigrări, instituțiile relevante. Sunt menționate pe larg câteva dintre cele mai importante personalități ale universului evreiesc ieșean, care au avut o contribuție importantă la cultura evreiască și locală, dar care au suferit de pe urma persecuțiilor împotriva evreilor. Pentru toată expoziția, accentul a căzut pe episoadele antisemite, care au fost premonitorii pentru ce a urmat, prezentarea constituindu-se într-o preistorie a violenței. Încă din perioada regulamentară evreii au avut restricții în ceea ce privea cumpărarea și închirierea de imobile și terenuri în oraș. Ulterior, începând cu 1866 sunt emise circulare pentru expulzarea evreilor din anumite regiuni. În luna mai 1899 mai mulți evrei au fost bătuți și proprietățile lor au fost distruse sau jefuite într-un pogrom pornit de la o serie de discursuri susținute de liderii mișcării antisemite locale. Armata a restabilit ordinea și au fost făcute în jur de 90 de arestări. Atunci s-a creat un precedent pentru tulburările antisemite viitoare.

A doua expoziție, „Duminica aceea” Pogromul de la Iași 29 iunie 1941, s-a constituit ca o serie de imagini inedite din timpul pogromului, într-o succesiune a evoluției evenimentelor, un soi de „film fără sonor”, o abordare directă și pe alocuri destul de brutală. Imaginile sunt împărțite pe mai multe secțiuni: Violențele din Iași, Curtea Chesturii de poliție din Iași, Trenurile morții (Iași – Târgu Frumos – Mircești – Săbăoani – Roman – Mărășești – Inotești – Călărași și Iași – Podu Iloaiei), Locurile memoriei (Obeliscul din fața Sinagogii Mari din Iași, Gropile comune din Cimitirul evreiesc din Iași, Gara din Iași, Fosta Chestură de poliție din Iași), Procesele criminalilor de război implicați în pogrom, Victimele pogromului. Multe din cadrele expuse sunt noi pentru public și oferă o perspectivă mai largă asupra amplorii pogromului – este mai bine ilustrat episodul din curtea Chesturii și pentru prima dată putem privi în contrapartidă fotografiile criminalilor și ale victimelor. Este important de precizat că imaginile victimelor fac parte dintr-un proiect desfășurat de CSIER deja din 2016 #numenunumere, ce prezintă istorii personale de victime recuperând detalii din mai multe surse arhivistice.

Fotografiile care însoțesc cele două expoziții au fost puse la dispoziția Centrului prin documentarea în diferite arhive, dar și  prin amabilitatea și cu sprijinul lui Jil Silberstein, Monique Jutrin, Gheorghe Samoilă, Cristian Zaharia și Adrian Cioflâncă. Sunt imagini din colecții personale și din fototeci ale unor instituții de cercetare și arhive: Arhivele Naționale ale României și Serviciul județean Iași al Arhivelor Naționale, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol”, Muzeul Militar Național, Arhivele Militare Române, Complexul Muzeul Național „Moldova”, Comunitatea Evreilor din Iași, Holocaust History Archive Olanda, Historisches Archiv - Stadt Köln, Arhiva Națională de Film. Au fost folosite și valorificate, de asemenea, imagini și documente din arhiva CSIER.

 

Organizatori:

Federația Comunităților Evreiești din România

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România

Muzeul Național al Literaturii Române Iași

Arhivele Naționale – Iași

 

Echipa de proiect:

Coordonator: Adrian Cioflâncă

Documentare: Maria Mădălina Irimia, Adriana Radu, Irina Spirescu, Andreea Toma

Curatori: Anca Maria Buzea, Corina Mocanu Irimiță, Oana Melinte

Design: Irina Spirescu

 

Andreea Toma

 

View the embedded image gallery online at:
http://www.csier.jewishfed.ro/#sigFreeId4e35afdb10

 

 

În perioada 3 – 5 octombrie 2017, s-a desfășurat, la sediul Universității Naționale Kapodistria din Atena și la sediul Institutului Goethe, Conferința Internațională “Holocaustul – o abordare interdisciplinară și diacronică”, organizată de Universitatea Națională Kapodistria din Atena – Departamentul de Teologie Socială, în colaborare cu clusterul EUNIC (European Union National Institutes for Culture, care reprezintă colaborarea dintre institutele culturale din Atena: Instituto Cervantes, Goethe Institut, Institutul Cultural Român și Ambasada Israelului, Ambasada Poloniei și Ambasada României la Atena). La eveniment au mai participat și susținut prezentări invitați din Israel, Spania, Polonia, Germania și din Grecia. Evenimentul a fost organizat de Universitatea Națională Kapodistria din Atena în cadrul programului de marcare a 180 de la înființare.

Am fost onorată să particip la această conferință și am susținut o prezentare pe tema „Sighet și Elie Wiesel, înainte și după Holocaust”, ca reprezentant al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România al Federației Comunităților Evreiești din România. Comunicarea va fi publicată în limba engleză și greacă într-un volum editat de Universitatea din Atena. Participarea la eveniment a fost organizată de Ambasada României cu sprijinul Institutului Cultural Român.
Comunicarea a fost prezentată în cadrul secțiunii A place and a name. The influence of the Holocaust in Literature and the Arts, unde s-a discutat și despre influența subiectului Holocaustului asupra filmelor sau a teatrului. Am vorbit despre lumea lui Elie Wiesel, recent evocat prin marșul de la Sighet, o lume vie în 1929, plină de cuvinte idiș (pe care le cunoaștem din ilustarea literară a jurnalistului F.Brunea-Fox și fotografiile lui Iosif Berman, publicate in revista Adam), o lume dispărută într-o ”noapte”. Lumea vie a Sighetului trăiește în personajele literare create de Wiesel, decriptate prin înterviurile pe care le-a acordat lui Paul B. Marian în paginile Revistei Cultului Mozaic (RCM) în perioada comunistă, dar și prin interpretarea cinematografică recentă a lui Radu Mihăileanu în filmul Train de vie (1998) care este o reinserție în ”Noaptea” Sighetului, cu o istorie inversată. Interviurile din RCM, dincolo de valența literară și codurile conținute, sunt adevărate mesaje de susținere a supraviețuitorilor Holocaustului, o poziție aproape singulară în acea perioadă. Pasaje literare scrise de Wiesel sunt cunoscute cititorilor RCM, ca și valoarea lor autobiografică. Sighet devine pentru scriitor un oraș fantomă, de care încearcă să fugă, dar pe care îl vede pretutindeni, oriunde se duce în lume. Prima lui vizită în Sighet, în 1964, este o retrăire a traumei din 1944, ceea ce îl face să spună că este o greșeală că a revenit. Și totuși s-a reîntors în Sighet, devenind personajul principal al comemorărilor din 1984. S-a întors și în 1995, iar în 2002 pentru a inaugura casa memorială Elie Wiesel. A înțeles că trebuie să fie numele care reprezintă Sighetul viu, așa cum casa sa memorială reprezintă și istoria comunității evreiești de aici. 
Astăzi, la un an după dispariția lui Elie Wiesel, istoricii trebuie să vorbească despre viața comunităților evreiești mai mult ca oricând și comemorarea Holocaustului trebuie să continue apropierea de tineri și de educarea lor în spiritul toleranței. “I would like that in the place were Jews had lived and died, people would remember that Jews lived there. They should not be forgetten.” (Elie Wiesel, 1995, interviu Andreea Ghiță)
Anca Tudorancea

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (CSIER) din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România și Centrul de Studii Israeliene Goldstein Goren al Facultății de Științe Politice a Universității din București organizează, în perioada 6-12 august 2017, la Cristian (Braşov),  Școala de vară cu tema Locuri ale memoriei evreilor.
Trimiterea aplicaţiilor se poate face până la data de 10 iulie 2017
Selecţia participanţilor la cursurile şcolii de vară se va realiza pe baza unui CV şi a unui eseu (aprox. 4.000-5.000 semne) care va avea ca temă evocarea unui loc al memoriei legat de istoria evreilor din România. Comentariul se va baza pe informații obținute din istoriografie, memorialistică, documente de arhivă și/sau interviu(uri) de istorie orală.
Trimiterea aplicaţiilor se poate face până la data de 10 iulie 2017 la adresa de mail  scoaladevara.csier@gmail.com. Aplicaţiile vor fi evaluate de către o comisie formată din cercetători ai Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România și cadre academice ale Universității din București. Pentru mai multe detalii ne puteţi contacta la adresa scoaladevara.csier@gmail.com.
Cursurile școlii de vară se adresează masteranzilor, doctoranzilor şi tinerilor cercetători interesaţi de istoria evreilor, dar şi de domenii conexe.
Este al treilea an în care Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România organizează o Școală de vară la Cristian, Brașov (detalii pe scoaladevara.ro). Scopul proiectului este de a angaja dezbateri pe marginea unor teme de larg interes privind istoria evreilor din România, aducând în dialog studenți și specialiști în domeniu. Programul combină prelegerile lectorilor cu ateliere interactive.
Costurile de cazare şi masă pentru participanți vor fi suportate de către organizatori.
 

CALL FOR PAPERS
Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România anunță lansarea apelului la contribuții pentru o nouă publicație academică anuală intitulată Studii de istoria antisemitismului și Holocaustului. Publicația este concepută sub forma unei serii de volume tematice privind efectele iudeofobiei în România și Europa în secolele XVIII-XX.
Deschiderea arhivelor, formarea unor noi generații de cercetători și dezbaterile frecvente din sfera publică fac necesară această nouă platformă academică, în care să fie reunite, pe baza unor criterii tematice, studii cuprinzând ultimele cercetări în domeniu. Revista de Istorie a Evreilor din România, editată de CSIER într-un nou format începând din 2016, acoperă toate aspectele istoriei evreilor din România, mergând de la buna conviețuire până la conflictul interetnic, dar din experiența de până acum a Centrului a reieșit că există o ofertă sporită de studii privind istoria antisemitismului și Holocaustului care reclamă o publicație specializată.
Cercetarea în aceste domenii se află astăzi într-o situație nouă. Accesul la arhive este considerabil mai bun decât în urmă cu zece sau douăzeci de ani. La Arhivele Naționale ale României, Arhivele Militare Române, Arhiva Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității, Arhiva CSIER și alte arhive din România și din afară, sunt disponibile sute de mii de pagini de documente inedite care ne obligă să reconsiderăm multe aspecte ale istoriei moderne a României și a regiunii, inclusiv cele care privesc soarta minorității evreiești. Cercetătorii domeniului nu se mai pot baza doar pe colecțiile clasice de documente editate în urmă cu decenii.
În plus, se simte nevoia unei reîmprospătări a discuțiilor teoretice și metodologice. François Furet și, apoi, Timothy Snyder au avertizat asupra inconvenientelor „istoriei comemorative”. Urmându-se ritualic linii narative cunoscute și opțiuni metodologice consacrate apare riscul să fie reiterate lucruri pe care le știm deja sau care sunt colportate inerțial într-o versiune care nu rezistă unei simple confruntări cu documentația disponibilă.
Multe din scrierile privind antisemitismul din România, chiar și dintre cele mai recente, se rezumă la simpla repertoriere a stereotipurilor și luărilor de poziție iudeofobe din discursul politic, jurnalistic, științific etc. Schimbările de perspectivă din studiile istorice, inclusiv „cotitura culturală” care a influențat considerabil abordarea antisemitismului, oferă instrumente mai sofisticate și adecvate de analiză.
În privința cercetării Holocaustului din România, domină încă o perspectivă „intenționalistă”, liniară. Or, istoriografia internațională din ultimele decenii a revizuit cu succes modelul decizional simplificator, care presupunea că proiectul genocidar a fost conceput în detaliu în prealabil și a fost impus implacabil pe cale ierarhică, de sus în jos, într-o manieră uniformă. Studiile privind Holocaustul au trecut printr-o „cotitură regională” (Henri Zukier), care a făcut să fie luate în considerare, pe lângă directivele și planurile centrale, inițiativele locale și diferențele regionale în desfășurarea politicilor antievreiești, complexitatea procesului decizional și instituțional, potențarea reciprocă dintre instituții, radicalizarea cumulativă, parcursurile diferite, deseori contradictorii, care au dus la genocidul evreilor. După ce, mai multe decenii, atenția istoriografiei Holocaustului a fost captată de crimele comise în lagărele de concentrare și exterminare, având Auschwitz-ul ca simbol proeminent, în ultimii 25 de ani, odată cu deschiderea arhivelor din Europa de Est, se discută tot mai mult de așa numitul „Holocaust prin gloanțe”, adică de crimele comise pe teritoriul României, Poloniei și al fostelor state sovietice după declanșarea războiului antisovietic, la 22 iunie 1941.  
Dacă privim cu atenție cronologia și geografia crimelor antisemite comise pe teritoriul României și pe teritoriile intrate sub controlul autorităților române după declanșarea Operațiunii Barbarossa, observăm evoluții diferențiate, ceea ce înseamnă că, pe lângă directivele genocidare date de Ion Antonescu, a contat modul de acțiune al decidenților locali, în raport cu situația din teren. Informațiile aflate astăzi la dispoziție în arhive ne permit să privim îndeaproape funcționarea instituțiilor implicate în persecuțiile antisemite, să luăm în considerare factori situaționali, să reconstituim profilurile celor responsabili pentru abuzuri și crime, să integrăm narațiunea Holocaustului în contextul războiului și al istoriei militare a perioadei, să analizăm relațiile interetnice din punct de vedere social, economic, cultural, să reconstituim destinul victimelor etc. Astfel, imaginea panoramică a genocidului poate câștiga în detalii și complexitate.
Holocaustul a fost un arhipelag de situații și acțiuni violente care necesită, fiecare, atenție aparte. Rostul noii publicații este să adune contribuții științifice privind istoria antisemitismului și Holocaustului din România și Europa care aduc noutăți substanțiale sub aspectul cercetărilor de arhivă și al dezbaterilor teoretice.
Primul număr al seriei de Studii privind istoria antisemitismului și Holocaustului va avea tema: Violența iudeofobă în secolele XIX-XX. Atrocități precum masacrul de la Galați (iunie 1940), pogromul de la Dorohoi (iulie 1940), pogromul de la București (ianuarie 1941), pogromul de la Iași (iunie 1941), masacrul de la Odessa (octombrie 1941) sunt bine cunoscute în conștiința publică, dar puține dezbateri se bazează pe cercetări noi. Pentru fiecare dintre aceste episoade de violență antisemită au apărut informații arhivistice noi care adaugă cunoaștere sau schimbă considerabil ceea ce știm. Pe lângă acestea, numeroase alte crime în masă au fost comise în Basarabia, Bucovina, Transnistria. Unele dintre acestea au fost studiate atât de specialiști consacrați, cât și de cei din noile generații de cercetători, dar suntem încă la început de drum în efortul de reconstituire a atrocităților consemnate în dreptul autorităților române.
Violența antisemită pre-Holocaust din România este, de asemenea, prea puțin cunoscută. Incidentele iudeofobe din 1866, tulburările pogromiste din anii ’80-’90 ai secolului XIX, violențele de stradă din perioada interbelică au fost tratate succint în lucrări  de sinteză, dar rareori au primit atenție specială (există și câteva excepții notabile). Sondând bibliotecile și arhivele descoperim că pentru fiecare există o abundență de surse, care nu au fost îndeajuns exploatate istoriografic.
Pe scurt, tema propusă se pretează la abordări noi și promite să aducă în dezbaterea academică și publică contribuții majore, fără de care înțelegerea unor aspecte importante ale istoriei moderne a României nu este posibilă.
Termenul de predare a studiilor este 15 octombrie 2017. Acestea vor fi trimise pe adresa de email: adriancioflanca@gmail.com. Vă rugăm să anunțați în prealabil disponibilitatea de colaborare, pe aceeași adresă de email. Sistemul de citare este cel utilizat în revistele de istorie ale Academiei Române.

Directorul Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România
Adrian Cioflâncă

Sâmbătă, 20 mai, de la orele 22.00, în cadrul Nopții Muzeelor 2017, Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din Romania va prezenta expoziția American Jewish Joint Distribution Committee – Un secol de activitate în România, realizată de Natalia Lazăr și Lya Benjamin. Evenimentul va avea loc la Muzeul de Istorie și Cultură a Evreilor din România al FCER din incinta Templului Unirea Sfântă (strada Mămulari Nr. 3).

Expoziția este parte a Nopții Sinagogilor organizată de Centrul Comunitar Evreiesc în contextul Nopții Muzeelor 2017.
Programul acesteia include:
Sambata, 20 mai 2017, orele 22:00 - 00:00
Templul Unirea Sfanta, Intrarea Mamulari nr. 3
Expozitie “American Jewish Joint Distribution Committee – un secol de activitate in Romania”, carti postale ilustrate si album ilustrat cu aceeasi tema realizate de Centrul pentru Studiu Istoriei Evreilor din Romania
Templul “Unirea Sfanta” ieri si astazi – prezentare
recital muzica traditionala Bukarest Klezmer Band
Sinagoga Mare, str. Vasile Adamache nr. 11
expozitie “Memorialul Martirilor Evrei”
Sinagoga Mare ieri si astazi – prezentare “Bucuresti 41 tur-retur” – fragment din piesa pusa in scena la Teatrul Evreiesc de Stat
Templul Coral, str. Sfanta Vineri nr. 9-11
expozitie “Sinagogi din Romania”
album ilustrat “Sinagogi din Romania”
Templul coral ieri si astazi – prezentare
recital al Corului “Hazamir” (“Privighetoarea”)
recital cantorial Emanuel Pusztai
Ceremonia de Havdala – binecuvantari pentru o saptamana buna
Sinagoga “Yeshua Tova”, str. Tache Ionescu nr. 9
program realizat de Fundatia “Chabad Lubavitch”
Alte atractii:
stand de carte al Editurii Hasefer
suveniruri evreiesti si israeliene
gusturi traditionale: humantaschen (prajitura traditionala ce se serveste cu ocazia sarbatorii de Purim); matza (painea nedospita a evreilor servita in timpul sarbatorii de Pesah); vin caser din Israel.

Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România (CSIER) din cadrul Federației Comunităților Evreiești din România și Centrul de Studii Israeliene Goldstein Goren al Facultății de Științe Politice a Universității din București organizează, în perioada 6-12 august 2017, la Cristian (Braşov),  Școala de vară cu tema Locuri ale memoriei evreilor.

Selecţia participanţilor la cursurile şcolii de vară se va realiza pe baza unui CV şi a unui eseu (aprox. 4.000-5.000 semne) care va avea ca temă evocarea unui loc al memoriei legat de istoria evreilor din România. Comentariul se va baza pe informații obținute din istoriografie, memorialistică, documente de arhivă și/sau interviu(uri) de istorie orală.

Trimiterea aplicaţiilor se poate face până la data de 15 iunie 2017 la adresa de mail  scoaladevara.csier@gmail.com. Aplicaţiile vor fi evaluate de către o comisie formată din cercetători ai Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România și cadre academice ale Universității din București. Rezultatele vor fi afișate pe site-ul CSIER și pe pagina de Facebook a CSIER, în data de 20 iunie 2017. Pentru mai multe detalii ne puteţi contacta la adresa scoaladevara.csier@gmail.com.

Cursurile școlii de vară se adresează masteranzilor, doctoranzilor şi tinerilor cercetători interesaţi de istoria evreilor, dar şi de domenii conexe.

Este al treilea an în care Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor din România organizează o Școală de vară la Cristian, Brașov (detalii pe scoaladevara.ro). Scopul proiectului este de a angaja dezbateri pe marginea unor teme de larg interes privind istoria evreilor din România, aducând în dialog studenți și specialiști în domeniu. Programul combină prelegerile lectorilor cu ateliere interactive.

Costurile de cazare şi masă pentru participanți vor fi suportate de către organizatori.